Robert Iulian Enache

 "A fost odată ca niciodată dacă nu ar fi fost nu s-ar fi povestit..."      A fost un împărat care avea trei fete, pe care le iubea ca pe ochii din cap. Murindu-i soția, împăratul și-a dat toată silința să le crească, să le învețe și cel mai important să le apare de orice rău. Voind să vadă cât de mult îl iubesc, într-o zi împăratul le întreabă, pe rând:      "-Fata mea cum mă iubești tu pe mine?" a întrebat-o pe cea mare. Fata cea mare i-a răspuns că îl iubește că mierea, gândindu-se că nu mai poate exista nimic mai dulce pe această lume. Împăratul s-a bucurat la auzul vorbelor feței celei mari. Apoi, a urmat răspunsul și fetei mijlocii :"Ca zahărul,tată". La fel de mult s-a bucurat împăratul la auzul cuvintelor. Apoi, își întoarse fața și către fata cea mică și o întrebă:      "- Cum mă iubești tu, fata mea?     -Ca sarea în bucate, tată! răspunse și ea cu fața senină, zâmbind ...

În Verona, trăiesc două familii de nobili care se duşmănesc de moarte: Montague şi Capulet. La un bal dat de familia Capulet, Julieta, membră a acestei familii îl cunoaşte pe Romeo, din familia rivală. Cei doi tineri se îndrăgostesc şi se căsătoresc în taină. Dar Romeo trebuie să părăsească Verona, fiind surghiunit deoarece îl omorâse în duel pe Tybalt, vărul Julietei. La sfatul călugărului Lorenzo, Julieta înghite o băutură care o afundă într-un somn asemănător morţii, pentru că, sub această aparenţă, să fie dusă la Romeo, după ce va fi fost scoasă din cavoul unde o depusese familia. Romeo nu primeşte mesajul prin care Lorenzo îl vestea despre toate acestea şi, auzind de moartea Julietei, se întoarce la Verona, intră în cavou şi se sinucide în faţa corpului ei pe care îl crede neînsufleţit. Julieta se trezeşte din somn cu cadavrul iubitului prăbuşit deasupra ei şi preferă, la rândul ei, să îşi ia viaţa. Tragedia celor doi tineri aduce împăcarea familiilor lor. Cea mai roma...

Într-o zi, pe când croitoraşul cosea de zor lângă fereastră, pe stradă trecea o ţărancă, iar aceasta striga în gura mare: Dulceţuri de vânzare! Dulceţuri de vânzare!. Auzind-o, eroul nostru a decis să cumpere câte ceva din bunătăţile scoase la vânzare de către femeie. După aceea, croitoraşul a uns o felie de pâine cu dulceaţă, apoi a lăsat-o pe masă, gândindu-se că o va savura imediat după ce-şi va termina treaba. Însă ce să vezi, mirosul dulceţei a trezit la viaţă muştele de pe tavan care au invadat de îndată bucata de pâine. Supărat, băiatul a luat o cârpă şi a început să lovească insectele. După prima lovitură, croitoraşul a constatat că şapte suflete zăceau cu picioarele în sus, lucru ce l-a satisfăcut pe deplin. După acest eveniment important, ce nu trebuia ţinut ascuns, croitoraşul şi-a croit un brâu gros, brodat cu litere mari: ŞAPTE DINTR-O LOVITURĂ, după care a decis să plece în lumea mare, luând cu el doar o bucată de brânză şi o pasăre ce fusese prinsă în tu...